Mediu și Dezvoltare durabilă

Progrese înregistrate

FIC apreciază eforturile GR de a fi proactiv în discuțiile despre legislația de mediu nouă sau în revizuire de la nivelul UE, pe care trebuie să o transpună pentru a se asigura că aceasta nu va avea efecte negative semnificative asupra mediului de afaceri din România și că societățile românești își vor păstra competitivitatea lor internațională (de exemplu, implementarea schemei EU-ETS pentru 2013-2020, revizuirea listei de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru 2015-2019, etc.).

GR a inițiat proceduri de consultare publică oferind părților interesate posibilitatea să își exprime opiniile cu privire la diverse probleme de mediu.

Un nou proiect de modificare a Codului Silvic a fost publicat și tuturor părților interesate le-a fost acordată ocazia să se implice în procesul de consultare și să participe la dezbateri constructive, pentru îmbunătățirea versiunii inițiale. FIC consideră că în ceea ce privește cadrul legislativ rezultat, inclusiv noile norme de aplicare, acesta poate reprezenta punctul de pornire pentru rezolvarea problemelor acestui sector și pentru implementarea celor mai bune practici în gestionarea durabilă a silviculturii. În același timp, FIC apreciază adoptarea noilor Norme cu privire la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase (trasabilitatea lemnului), care stabilesc obligațiile ce revin comercianților de lemn și produse lemnoase (așa - numitul „Radar Silvic”).

GR a continuat eforturile depuse pentru gestionarea corespunzătoare a deșeurilor prin introducerea unei taxe de depozitare a deșeurilor la stimulentele legislative deja existente. Eficacitatea acestei taxe este totuși diminuată de întârzierea datei de implementare aprobate de Parlament (respectiv, până în 2017). FIC susține aplicarea acestui stimulent și consideră că o dată de implementare mai apropiată decât cea prevăzută în prezent va fi benefică pentru România în realizarea angajamentelor sale la nivel european și evitarea procedurilor de încălcare a dreptului european în legătură cu normele europene privind gestionarea deșeurilor.

GR a elaborat procedurile necesare și a depus eforturi în continuarea sprijinirii autorităților locale și regionale în vederea aplicării și accesării fondurilor UE (Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune) pentru soluționarea problemelor de mediu, cum ar fi gospodărirea apelor și gestionarea deșeurilor.

Aspecte care necesită îmbunătățiri

Cadrul legal din domeniul protecției mediului și problematica instituțională

În ultimii doi ani, FIC a pregătit peste 10 documente de poziție și comentarii la proiectele legislative în domeniul protecției mediului și a participat la mai multe întâlniri cu autoritățile în legătură cu subiecte privind protecția mediului supuse atenției în documentele mai sus menționate. Răspunsurile autorităților cu privire la aceste documente și întâlniri au fost limitate.

FIC are anumite preocupări cu privire la lipsa de previzibilitate legislativă și de studii de impact pentru implementarea noilor norme legislative și consideră că orice nouă reglementare și inițiativă de protecția mediului, atât la nivel național cât și european, ar trebui discutată în avans cu reprezentanții mediului de afaceri, pentru a permite ca autoritățile să aibă în vedere și să integreze poziția acestora în momentul stabilirii poziției naționale. Există o nevoie stringentă de consecvență în ceea ce privește interpretarea prevederilor legale de către toate autoritățile publice de la nivel central și local.

Recomandări FIC

Ar trebui asigurată predictibilitatea legislativă și ar trebui creat un cadru legal uniform și consecvent, pe baza principiilor UE.
Consultarea cu reprezentanții mediului de afaceri ar trebui să aibă loc înainte de adoptarea noilor norme și reglementări de protecția mediului sau înainte de modificarea celor existente. În același mod, termenul de consultări publice ar trebui să fie respectat întotdeauna și, pe viitor, extins, luând în considerare și potențiale termene limită pentru transpunerea legislației UE.
În determinarea necesității și priorităților de modificare legislativă, autoritățile ar trebui să aibă în vedere poziția documentată furnizată de mediul de afaceri. În acest context, FIC consideră că anumite prevederi din procedurile de autorizare și reautorizare ar putea face obiectul unor interpretări diferite, iar acest subiect ar trebui clarificat cât mai curând posibil. Ar trebui dezvoltată o practică de mediu uniformă și consecventă la nivelul tuturor autorităților competente pentru a se evita abordări diferite ale aceluiași subiect. În acest scop, o potențială soluție ar fi emiterea de decizii obligatorii de către autoritatea națională, decizii care să reglementeze abordarea ce ar trebui adoptată de către autoritățile subordonate de la nivel local. Ar trebui adoptat un cadru legal secundar pentru a corela noua legislație cu cadrul legal existent (spre exemplu, Procedurile de emitere a autorizației de mediu și a autorizației integrate de mediu ar fi trebuit revizuite din februarie 2014, după adoptarea Legii nr. 278/2013 cu privire la emisiile industriale).
Ar trebui crescută cooperarea dintre autoritățile de protecția mediului competente și autoritățile de gospodărirea apelor, pentru a se evita blocaje sau contradicții în reglementarea diverselor proiecte, precum și în vederea asigurării unei implementări eficiente a proiectelor care au o dublă dimensiune (spre exemplu, remedierea solului și a apei).

Aspecte privind schimbările climatice

FIC apreciază transparența demonstrată de Ministerul Mediului și de Ministerul Economiei pe durata perioadei de transpunere și implementare a legislației revizuite din domeniul schimbărilor climatice privind EU-ETS, inclusiv revizuirea listei sectoarelor expuse riscului de relocare pentru 2015-2019. FIC speră în continuarea colaborării dintre autorități și mediul de afaceri la definirea completă a Pachetului Energie - Climă 2030.

Recomandări FIC

Este necesară cooperarea strânsă și continuă dintre autoritățile de mediu la implementarea și îmbunătățirea legislației subsecvente EU-ETS existente la nivel național referitoare la procedura de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020 și la raportările aferente.
Participarea activă a autorităților române în cadrul discuțiilor care au loc la nivel european, implicarea mediului de afaceri și considerarea opiniilor acestora pentru formularea poziției autorităților române în cadrul grupurilor tehnice/de experți relevante și pentru consultările publice la nivelul UE sunt extrem de importante, în special pentru aspectele referitoare la prevederile post 2020 pentru relocarea emisiilor de dioxid de carbon și reforma EU-ETS.
Autoritățile ar trebui să sprijine implementarea completă a legislației în domeniul eficiență energetică, ceea ce ar conduce la efecte pozitive din punct de vedere al mediului și schimbărilor climatice. Planificarea adecvată pentru aceasta, inclusiv pentru atingerea diverselor ținte obligatorii la nivelul UE, ar permite identificarea celor mai eficiente soluții din punct de vedere al costurilor, inclusiv pentru sectorul public.

Remedierea siturilor contaminate

În prezent, remedierea siturilor contaminate este reglementată de Ordinul Ministerului Mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, de HG nr. 1408/2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului, de HG nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul și ecosistemele terestre au fost afectate și de HG nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării.

Recomandări FIC

Este necesară corelarea metodologiei de aplicare a acestor prevederi în vederea asigurării transparenței, predictibilității (cu privire la termene, acțiuni solicitate, etc.) și a evitării interpretărilor eronate sau a unor contradicții în cadrul acestora. Detalierea cadrului siturilor contaminate poate asigura de asemenea o clarificare a potențialelor răspunderi ale companiilor private care operează pe siturile contaminate istoric, precum și posibilitatea pentru aceste companii de a accesa ajutoare de stat sau fonduri europene pentru lucrări de decontaminare.
Ar trebui adoptat un cadru legislativ secundar pentru a permite o implementare corespunzătoare a principiilor generale pentru protecția mediului (spre exemplu, Ghidul tehnic privind metodologiile și conținutul raportului geologic de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului pe etape, criteriile și indicatorii de evaluare a poluării mediului geologic ar fi trebuit adoptat din 2008).
Pentru a facilita accesul la fondurile UE pentru lucrări de decontaminare a mediului înconjurător este necesară adoptarea unui cadru legislativ secundar. Existența Strategiei Naționale și a Planului Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România este o condiție prealabilă impusă României de CE în vederea cofinanțării proiectelor de remediere a siturilor contaminate din fonduri europene în programul operațional 2014-2020. În consecință, aprobarea și publicarea unei liste naționale de situri contaminate este un pas obligatoriu în procesul de accesare a fondurilor europene. Această listă ar trebui întocmită și publicată în cel mai scurt timp posibil.

Gestionarea deșeurilor

Directiva Cadru privind Deșeurile a fost transpusă în legislația română prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările ulterioare. În decembrie 2013, GR a publicat Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor în perioada 2014 - 2020 (aprobată prin HG nr. 870/2013). Cadrul legislativ privind gestionarea deșeurilor este caracterizat de numeroase acte normative care reglementează gestionarea deșeurilor în general sau care prevăd reguli privind categorii specifice de deșeuri.

Recomandări FIC

FIC recomandă ca autoritățile să acorde o atenție deosebită următoarelor aspecte:

Realizarea unui echilibru între responsabilitățile autorităților locale și cele ale industriilor, precum și transparență și claritate cu privire la obligațiile care le revin operatorilor care desfășoară activități similare. Autoritățile locale ar trebui, de asemenea, să fie responsabile pentru colectarea selectivă a deșeurilor post consum (spre exemplu, ambalaje, deșeuri de echipamente electrice și electronice), având în vedere că această obligație legală le revine acestora.
Clarificarea intenției GR de a adopta o hotărâre pentru stabilirea unui regim special pentru categorii de deșeuri specifice suplimentare (în afară de hotărârile aflate deja în vigoare). GR ar trebui, de asemenea, să clarifice dacă intenționează să stabilească reguli privind modul în care costurile de gestionare a deșeurilor vor fi alocate pe baza principiului „poluatorul plătește”, inclusiv în contextul pregătirii și adoptării unui Plan Național de Gestionare a Deșeurilor în conformitate cu noua Strategie Națională de Gestionare a Deșeurilor.
Clarificarea conceptelor de subproduse și de încetare a statutului de deșeu referitor la valorificare, în raportarea deșeurilor.
Clarificarea obligației de raportare privind tratarea deșeurilor pentru operațiile de tratare care reprezintă atât reciclare cât și recuperare de energie (spre exemplu, co-procesarea deșeurilor în fabrici de ciment).

O mai bună implementare a recomandărilor CE în sprijinul diverselor directive referitoare la deșeuri (spre exemplu, recunoașterea la nivel național a co-procesării în fabrici de ciment ca reciclare a conținutului mineral al deșeurilor desfășurată simultan cu valorificarea energetică, precum și ca una dintre cele mai bune practici pentru eficientizarea resurselor).
Clarificarea cadrului legal în vederea sprijinirii transportului deșeurilor menajere colectate din surse multiple într-un singur transport.
Stabilirea unei metodologii pentru înregistrarea (trasabilitatea) fluxului de deșeuri de la locul generării/colectării până la stocare, transport, tratare și reciclare/valorificare/eliminare finală, și a raportării aferente.
Actualizarea bazei de date existente, ca cea mai puțin costisitoare soluție, pentru a permite integrarea și corelarea online a tuturor obligațiilor de raportare cu funcții de securitate adecvate (inclusiv pentru a asigura confidențialitatea), care să permită generarea tuturor rapoartelor solicitate de reglementările privind gestionarea deșeurilor și trasabilitatea fluxurilor de deșeuri. FIC oferă sprijinul său pentru fazele de design, testare și operare a acestei baze de date.

Ambalaje și deșeurile din ambalaje (ADA)

România s-a conformat până în prezent cu obligațiile sale la nivelul UE privind ADA, în primul rând datorită eforturilor continue ale industriei în vederea realizării obiectivelor stricte de valorificare și reciclare a deșeurilor din ambalaje. Este de așteptat ca aceste eforturi să continue în viitor.

Recomandări FIC

Ar trebui reglementate și actualizate cerințe specifice pentru trasabilitatea deșeurilor (inclusiv a diverselor tipuri de materiale rezultate din deșeuri) și procedurile de raportare ar trebui corelate la nivel național, în vederea asigurării acurateței datelor transmise către Agenția Europeană a Mediului, diminuării actorilor clandestini („free riders”), și creării premiselor unor condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii economici responsabili.
Sistemul depozit ar trebui evitat întrucât conduce la sisteme paralele de colectare la nivelul municipalităților și la multiplicarea inutilă a costurilor. Aceasta subminează eforturile continue ale GR axate pe implementarea colectării separate la nivel național ca opțiune strategică a României, care beneficiază de finanțare substanțială din partea UE (mai exact, 1,17 miliarde Euro – Axa 2 Gestionarea Deșeurilor, POS Mediu). Având în vedere capacitatea economică a României, implementarea unui sistem depozit plasează o sarcină suplimentară disproporționată pentru industrie (producători și importatori).

Strategia națională a nămolurilor de epurare

FIC apreciază abordarea Ministerului Mediului de stabilire a unei strategii naționale pentru acest flux specific de deșeuri. În prezent, majoritatea instalațiilor de tratare a apelor uzate sunt proiectate să fie prevăzute cu facilități de deshidratare pentru a reduce conținutul de apă în nămolul rezultat (de la 96-98% până la 70-85%).

Recomandări FIC

Reducerea cantității de nămol de epurare care trebuie ulterior tratată, prin înființarea de facilități de uscare cât mai aproape de sursele de generare, ar trebui inclusă în această strategie ca unul dintre obiectivele principale. Acest lucru ar permite costuri logistice mai scăzute, precum și mai multe alternative de tratare, inclusiv valorificarea acestui nămol prin co-procesare în fabrici de ciment (reciclarea conținutului mineral simultană cu valorificarea energetică).
Pentru a face mai atractivă pentru fermieri utilizarea nămolurilor de epurare, autoritățile ar trebui să revizuiască și să simplifice procedurile de autorizare prin desemnarea unui singur organ emitent și/sau solicitarea autorizării unei singure părți implicate (fie producătorul, fie fermierul) și prin întocmirea unui Ghid de „Bune Practici”, în cooperare cu membrii FIC, pentru gestionarea nămolurilor de epurare.

Deșeuri din echipamente electrice și electronice (DEEE)

HG nr. 1037/2010 privind DEEE nu ia în considerare îngrijorările exprimate în cadrul industriei și nu integrează propunerile acesteia de remediere a problemelor:

Responsabilitatea atingerii țintelor de colectare pentru DEEE a fost integral transferată producătorilor, sub amenințarea suspendării activității lor, chiar dacă, în conformitate cu aceeași HG, colectarea DEEE provenite de la gospodării ar trebui să fie realizată de către autoritățile locale;
Nu există măsuri prevăzute în HG care să solicite celorlalți actori din cadrul așa-numitului „flux-paralel” să se înregistreze și să raporteze cantități de DEEE colectate și tratate.
Nu există sancțiuni stabilite pentru colectarea si tratarea ilegală a DEEE. Doar operatorii care dețin autorizații de mediu pentru colectarea și tratarea DEEE pot să fie sancționați cu o amendă pentru încălcarea dispozițiilor din HG. Colectorii care nu sunt autorizați nu sunt menționați, astfel încât li se aplică prevederile legislației generale care stabilește sancțiuni mult mai mici.
În ciuda prevederilor Directivei UE și a opiniei exprimate de CE, în HG se mențin prevederile conform cărora garanția pentru „deșeurile noi orfane” va fi gestionată de către AFM.

Recomandări FIC

Mai mult, noua directivă care reglementează aceste aspecte, Directiva 2012/19/UE, nu a fost încă transpusă în România, deși termenul de transpunere a expirat în data de 14 februarie 2014. Procesul de transpunere, inițiat în ianuarie 2014, este lipsit de transparență și până în prezent a fost desfășurat fără consultarea părților interesate, ignorând prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Proiectele de transpunere (au fost circulate cel puțin trei versiuni) nu adresează lipsurile din HG nr. 1037/2010 (de fapt, acestea sunt agravate), adăugând în același timp noi puncte de potențială încălcare („infringement”), spre exemplu interzicerea de facto a colectării DEEE prin intermediul producătorilor și al schemelor lor colective.

FIC s-a implicat activ în procesul de implementare prin trimiterea comentariilor și participarea la întâlniri cu reprezentanții Ministerului Mediului, dar fără a primi vreun răspuns cu privire la punctul său de vedere și fără a putea verifica în ce măsură comentariile trimise au fost analizate și implementate de către autoritate.

Recomandări FIC

Transpunerea noii Directive 2012/19/UE ar trebui realizată cât mai repede posibil pentru a evita riscul declanșării procedurii de infringement împotriva României. În același timp, transpunerea finală ar trebui să adreseze lipsurile anterior-menționate și să ia în considerare următoarele modificări:

Impunerea unor responsabilități clare pentru autorități pentru atingerea țintelor de colectare a DEEE (obiective de colectare pentru autoritățile locale și o aplicare riguroasă a legii pentru a combate fluxurile „paralele” ilegale).
Impunerea unor responsabilități clare pentru fiecare actor care gestionează DEEE în funcție de rolul său.
Abrogarea prevederilor legale existente care fac producătorii responsabili pentru rezultatul unei activități (colectarea DEEE de la gospodării) care ar trebui să fie efectuată de către autoritățile locale.
Cerința ca toți actorii care gestionează DEEE să se înregistreze și să raporteze. Ar trebui introduse sancțiuni ridicate pentru colectarea și tratarea ilegală, precum și măsuri care să susțină implementarea efectivă a acestor sancțiuni.
Stabilirea unei entități pentru coordonarea, monitorizarea și compensarea obligațiilor producătorilor de DEEE și autorităților locale („clearing house”).

Eliminarea implicării AFM în ceea ce privește gestionarea garanțiilor. Gestionarea ar trebui să fie efectuată de către autoritățile care au un rol în implementarea legislației DEEE.
Stabilirea dreptului producătorilor DEEE și/sau organizațiilor colective să organizeze și să opereze propriile lor facilități, dacă aleg să acționeze în acest sens.
Consultări cu industria înainte de adoptarea oricăror norme legislative privind DEEE, dar și înainte de aprobarea finală a proiectului de lege care va transpune Directiva 2012/19/UE privind DEEE.

Elemente adiționale care ar trebui integrate când noua Directivă 2012/19/UE va fi transpusă în legislația din Romania sunt:

Introducerea unor obligații proporționale cu responsabilitățile pentru toate părțile care colectează și tratează DEEE. Aceste obligații ar trebui să includă și obligația de a respecta cerințele minime de tratare, de atingere a pragurilor de valorificare și reciclare incluse în Directivă, precum și raportarea acestor rezultate către autorități.
Reglementarea posibilității de a utiliza o taxă vizibilă.

Fonduri pentru proiecte de mediu

Fonduri Europene

În perioada de programare 2014-2020, PO Infrastructură Mare va fi cel mai important program care va acorda sprijin financiar cu ajutorul CE proiectelor din domeniul protecției mediului.

Operatorii regionali vor continua să beneficieze de fonduri europene pentru extinderea rețelelor de apă potabilă și pentru instalațiile de epurare a apelor uzate, în conformitate cu investițiile incluse și prioritizate în Master Planuri.

Dezvoltarea infrastructurii pentru deșeuri va continua, de asemenea, să fie finanțată în perioada de programare viitoare, permițând României să respecte Directiva privind depozitarea deșeurilor, să promoveze o utilizare mai eficientă a resurselor și să crească procentul de reciclare a deșeurilor.

Protecția biodiversității va fi, de asemenea, finanțată prin PO Infrastructură Mare. Investițiile vor fi direcționate pentru protecția si restaurarea celor mai valoroase ecosisteme si specii de animale în pericol. Ca parte a PO Infrastructură Mare, vor fi luate de asemenea măsuri de stabilire și îmbunătățire a sistemelor de monitorizare și prevenire a riscurilor, pentru a intensifica serviciile profesionale de răspuns in caz de urgență și pentru a reduce riscurile și daunele cauzate de inundații, secetă și eroziuni costiere.

PO Infrastructură Mare va oferi, de asemenea, sprijin pentru realizarea „Evaluării naționale a calității aerului” și pentru reabilitarea siturilor contaminate, inclusiv pregătirea pentru reutilizarea economică a acestora.

Recomandări FIC

Mediul de afaceri ar trebui invitat să participe la grupuri de lucru ale autorităților relevante, să definească și să îmbunătățească normele de aplicare și procedurile, precum și ghidurile solicitantului pentru proiectele de mediu care urmează a fi finanțate în cadrul perioadei de programare următoare.
Selectarea proiectelor de mediu și activitățile legate de verificarea gestionării lor (verificări administrative în timpul implementării proiectului, verificări la fața locului și verificări post implementare ale proiectului) ar trebui să fie complet externalizate către mediul de afaceri (contracte-cadru).
Este necesar un cadru legislativ secundar care să faciliteze accesul la fonduri europene pentru reabilitarea siturilor istorice contaminate (de exemplu, adoptarea unei Strategii naționale coerente și a unui Plan național de acțiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România, în conformitate cu legislația în vigoare, precum și aprobarea și publicarea unei liste naționale cu siturile contaminate menționate în HG nr. 1408/2007).

Alocarea Fondului pentru Mediu

Fondul pentru Mediu (Fondul) a fost creat ca un instrument economico-financiar și destinat să cofinanțeze diverse proiecte de mediu. Veniturile de la Fond provin în principal din taxe de mediu plătite de sectorul industrial pentru diverse activități (spre exemplu, emisii de poluanți care provin de la surse staționare, valorificarea deșeurilor metalice și non-metalice, valorificarea și reciclarea deșeurilor din ambalaje, cauciucuri și echipamente electrice si electronice, etc.)

FIC salută performanțele AFM cu privire la susținerea financiară pentru proiectele de mediu. Cu toate acestea, FIC a observat că în ultimii ani, multe din proiectele finanțate prin intermediul Fondului au fost în mare parte legate de sistemul de reînnoire a parcului auto (schema de casare a mașinilor vechi), sisteme de încălzire în case, energie regenerabilă și câteva proiecte privind apa și pădurile pentru autoritățile locale. Companiile private nu au avut oportunitatea de a aplica pentru finanțare în vederea susținerii proiectelor de mediu și a nevoilor lor.

Teoretic, AFM ar trebui să organizeze periodic runde pentru selectarea proiectelor de mediu propuse în legătură cu mai multe probleme de protecția mediului (spre exemplu, prevenirea poluării, reducerea impactului asupra aerului, apei și solului, utilizarea unor tehnologii curate, gestionarea deșeurilor, etc.) și orice companie (privată sau de stat) ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica în vederea obținerii fondurilor de la AFM.

Cum multe companii contribuie la Fond și majoritatea veniturilor din cadrul Fondului provin din industrie, FIC își manifestă îngrijorarea cu privire la accesul limitat pe care industria îl are la Fond.

Recomandări FIC

AFM ar trebui să ia în considerare o gamă variată de subiecte când își dezvoltă planul anual de lucru și prioritățile, astfel încât industria să poată de asemenea să aplice pentru fonduri care să finanțeze proiectele sale de mediu. Ghidurile financiare corespunzătoare ar trebui să stabilească criterii de eligibilitate care să fie accesibile pentru companii.
FIC consideră că o implementare anticipată a taxei existente pentru depozitarea deșeurilor va constitui un stimulent pentru gestionarea corectă a acestora ce va susține România în mod semnificativ în respectarea angajamentelor sale, în special sub condiția ca venitul rezultat să fie folosit numai pentru co-/finanțarea proiectelor (investiție și operare) necesară pentru dezvoltarea infrastructurii privind gestionarea deșeurilor.
Legislația cu privire la Fondul pentru Mediu ar trebui actualizată în vederea corelării cu legislația referitoare la gestionarea deșeurilor, pentru a evita contradicții, între normele sau interpretările acestora, ce pot avea un impact financiar și operațional imediat asupra sectorului de afaceri.

Stimulente normative și fiscale

FIC a observat lipsa de stimulente în legislația română pentru a promova comportamentul pozitiv al companiilor și persoanelor fizice față de mediu.

Recomandare FIC

Stimulentele “verzi” ar trebui să includă și să promoveze: reabilitarea zonelor industriale, clădirile eficiente energetic și îmbunătățirile aduse în acest sens fondului actual de clădiri, reducerea TVA-ului pentru produse prietenoase cu mediul, scutirea de la plata impozitelor pentru folosirea bicicletelor la transportul către serviciu și promovarea echipamentelor electrice și electronice eficiente din punct de vedere energetic.

Sustenabilitate și Responsabilitate Socială Corporativă

Dezvoltarea durabilă presupune un progres economic care are în vedere protecția mediului și bunăstarea socială pe termen lung, precum și Responsabilitatea socială corporativă (RSC). RSC este un mod prin care companiile se pot dezvolta sustenabil și prin care pot sprijini comunitatea. În România au existat câteva inițiative pozitive în acest sens: (i) Strategia națională de promovare a responsabilității sociale 2011 – 2016, care a vizat trei domenii principale, respectiv, social, protecția mediului și educație și cercetare, și (ii) Strategia națională de dezvoltarea durabilă (SNDD) a României pentru orizonturile 2013-2020-2030.

Cu toate acestea, date limitate privind progresul implementării strategiilor menționate anterior sunt disponibile public. Cooperarea dintre autorități (ministere), mediul de afaceri și alte părți interesate este necesară pentru implementarea cu succes atât a SNDD cât și a Strategiei RSC, precum și pentru elaborarea Planului național de acțiune în domeniul RSC.

Recomandări FIC

Membrii FIC investesc în construirea încrederii părților interesate, îmbunătățindu-și în același timp performanța în afaceri și încurajând oportunitățile de creare a valorii pe termen lung. În prezent, unui număr restrâns de companii din România (ex. doar cele listate) i se solicită să raporteze anumite informații non-financiare, însă reguli și ghiduri voluntare (ex. Inițiativa Globală de Raportare) sunt utilizate de organizații (majoritatea multinaționale) pentru raportarea performanței în domeniul dezvoltării durabile.

Între timp, Directiva 2014/95/UE de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari introduce cerințe obligatorii de raportare non-financiară pentru anumite tipuri de companii (ex. entități de interes public cu peste 500 angajați) începând cu aprilie 2017, primul an de raportare a datelor aferente anului financiar 2016. Această Directivă trebuie transpusă până în octombrie 2016 cel târziu. Companiile aflate sub incidența acestei Directive vor avea posibilitatea de a publica informațiile non-financiare conform oricărui ghid internațional, european sau național pe care îl consideră potrivit.

Recomandări FIC

Consultarea timpurie a reprezentanților mediului de afaceri ar trebui sa aibă loc pe durata perioadei de transpunere a Directivei 2014/95/EU și în vederea elaborării unui Ghid național de raportare.
Promovarea transparenței în ceea ce privește aplicarea standardelor sociale, etice și de mediu de către mediul de afaceri, precum și de către instituțiile publice. Ar trebui încurajată utilizarea de standarde/ghiduri de raportare recunoscute la nivel internațional (ex. Inițiativa Globală de Raportare, Consiliul Internațional pentru Raportare Integrată, Națiunile Unite Global Compact), precum și verificarea externă a informațiilor raportate.
Promovarea unei cerințe legislative referitoare la raportarea limitată de informații privind dezvoltarea durabilă/RSC de către companiile mari care operează în România.

Implicarea companiilor (în calitate de actori principali) în procesul de implementare și în cadrul grupurilor tehnice de lucru la nivel interministerial, cu scopul dezvoltării viitoare a strategiei naționale a responsabilității sociale și SNDD, precum si a Planului național de acțiune în domeniul RSC.
Elaborarea unui ghid ”Plan de implicare/dialog cu părțile interesate” aplicabil companiilor/autorităților, conform profilului de activitate al acestora.
Asigurarea unui dialog permanent între autoritățile publice și industrie privind cea mai bună modalitate de acordare stimulente pentru comportament responsabil în afaceri, precum și cu privire la aspecte specifice de dezvoltare durabilă.
Dezvoltarea și implementarea unui program continuu de creștere a nivelului de conștientizare al autorităților publice, industriei, ONG-urilor, etc. cu privire la dezvoltarea durabilă și RSC.