Datorită numărului mare de universități de top în orașe ca București, Timișoara, Cluj, Iași sau Constanța, care sunt o sursă importantă de oameni calificați în domeniul IT&C și cu prezența unora dintre cele mai mari companii multinaționale din domeniu, era de așteptat ca incubatoarele de IT să devină foarte populare mai ales în ultimii ani.
Cel mai reprezentativ dintre aceste incubatoare este cel creat la Cluj în 2012. Cluj IT este o organizație de tip “cluster” care aduce împreună diverși actori din domeniul IT&C: universități și institute de cercetare, companii de software și alte servicii IT&C, autorități publice și alte organizații cu rol catalizator. Cluj IT își propune ca până în 2017 să devină unul dintre furnizorii principali de produse și servicii IT inovatoare din Europa Centrală și de Est, iar membrii săi să fie competitivi pe piața națională și internațională.
România este ultima clasată dintre cele 28 de state membre UE în Innovation Union Scoreboard, însă această situație este pe cale să se schimbe în măsura în care hub-urile de IT din România devin competitori serioși pentru cele din Londra, Berlin sau Silicon Valley.
Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI) a lansat în noiembrie 2014 Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România. Strategia a fost elaborată în colaborare cu industria și își propune să contribuie la creșterea economică și a competitivității României. Strategia a fost aliniată cu Agenda Digitala Europa 2020 al cărei obiectiv este dezvoltarea unei piețe unice digitale.
Unele dintre obiectivele Agendei Digitale europene au fost asumate de către România și adaptate contextului din țara noastră. Pentru a realiza obiectivele Agendei Digitale, România trebuie să investească aproximativ 3,9 miliarde euro până în 2020. Odată implementată, Agenda Digitală va avea un potențial impact pozitiv asupra PIB-ului (direct și indirect) de până la 13%.
Prin Agenda Digitală România își propune:
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), sectorul telecomunicațiilor a reprezentat 6% din PIB în 2014 și a crescut cu 11% în volum față de 2013. La o creștere de 2,9% a PIB, contribuția sectorului telecomunicații a reprezentat 0,6%, fiind depășită doar de contribuția industriei care a fost de 0,9%.
Sectorul IT&C și-a dublat contribuția la PIB-ul României în ultimii 4 ani, depășind agricultura și aproape egalând sectorul construcțiilor . Sectorul IT&C a avut o rată de creștere de 5 ori mai rapidă decât cea a PIB-ului din aceeași perioadă.
Deși s-au înregistrat o serie de progrese în ultimii 2 ani, pentru România rămâne o provocare importantă extinderea infrastructurii de internet în bandă largă în special în zona rurală. Au fost identificate în România 783 de zone albe unde investițiile private în infrastructura în bandă largă nu sunt viabile economic.
În ceea ce privește stadiul de implementare al RONET,contractul public pentru acoperirea acestor zone a fost câștigat de Telekom în august 2014, care a primit un grant în valoare de 65 de milioane de euro. Această infrastructură, deși în proprietate publică, va fi operată și întreținută de Telekom și va fi accesibilă celorlalți operatori prin contracte “wholesale”.
Ca urmare a unor investiții continue în FTTx rata de penetrare în rândul gospodăriilor a conexiunilor în bandă largă a crescut până la 47% în 2014.
Conectivitatea LTE (4G) acoperă astăzi 60% din populație iar procentul de conexiuni mobile în bandă largă la suta de locuitori a crescut cu 18 procente în ultimii doi ani. România beneficiază în prezent de cea mai mare rată de transfer de date din UE, chiar înaintea Suediei, cu o viteză de transfer de date în bandă fixă de până la 1 Gbps și în bandă mobilă de până la 300 Mbps.
Conectivitatea a devenit omniprezentă odată cu introducerea internetului pe dispozitivele mobile. Avansul industriei IT&C explică apariția mai multor aplicații mobile de e-guvernare și de ce Guvernul se bucură de tot mai multe oportunități de utilizare a canalelor wireless.
Operatorii de telecomunicații trebuie să facă investiții semnificative în infrastructură pentru a crește conectivitatea mobilă în bandă largă și pentru a spori acoperirea națională. Luând în considerare sprijinul oferit de Guvern pentru dezvoltarea conectivității fixe în bandă largă prin inițiativa RONET, FIC recomandă sprijinirea în mod similar a dezvoltării conectivității mobile în bandă largă.
În prezent industria se confruntă cu o serie de obstacole administrative care reduc predictibilitatea și flexibilitatea investiților în infrastructura de telecomunicații.
FIC consideră că mediul investițional s-ar îmbunătății semnificativ prin transpunerea rapidă în legislația națională, a Directivei 2014/61 privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză precum și prin modificarea Legii nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii rețelelor de comunicații electronice.
Legea nr. 580 privind securitatea cibernetică adoptată în septembrie 2014 și respinsă de CCR, conținea prevederi neclare care ar fi putut pune companiile, inclusiv operatorii de rețele și furnizorii de comunicații electronice, în fața unor cereri de acces la informații excesive, a unor obligații de notificare neclare și a dublării unor obligații de raportare deja existente. Această lege a fost declarată neconstituțională prin Deciza nr. 17/2015 a CCR. Judecătorii au hotărât că mai multe articole ale acestei legi încălcau Constituția.
În 2014, CCR a mai declarat neconstituțională legislația privind înregistrarea cartelelor SIM deținute de clienții prepaid. CCR a hotărât că legea nu făcea decât să aducă adăugiri Legii nr. 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, care fusese declarată deja neconstituțională (aceasta a fost a doua decizie de neconstituționalitate referitoare la legislația privind retenția datelor).
Utilizarea pentru combaterea criminalității a datelor cu caracter personal colectate de diferiți operatori și în special de către furnizorii de comunicații electronice a fost un subiect intens dezbătut în spațiul public. Autoritățile argumentează că este necesară creșterea securității cibernetice a României dată fiind poziționarea noastră strategică și geografică într-o zonă cu tensiuni geopolitice în creștere. În consecință, sunt așteptate modificări legislative, dar este imperativ necesar ca acestea să respecte deciziile CCR și ale Curții Europene de Justiție și să fie în concordanță cu directivele europene asigurând astfel protecția efectivă a unor drepturi fundamentale.
În urma unei inițiative a Președintelui României au fost reluate discuțiile referitoare la legislația prepaid. Mediul de afaceri consideră că înainte de adoptarea unei astfel de legislații este necesară consultarea publică a tuturor părților interesate pentru identificarea unui cadru care să țină cont de diferitele interese în acest domeniu. Autoritățile trebuie să creeze forumul în care aceste dezbateri să aibă loc.
Puși în fata digitalizării continue și a unui număr crescând de amenințări (viruși, spam, etc), utilizatorii trebuie să aibă la dispoziție instrumente ușor de folosit cu ajutorul cărora să poată controla modul în care datele lor personale sunt utilizate.
Orice inițiativă legislativă privind securitatea cibernetică și înregistrarea cartelelor prepaid trebuie precedată de o serioasă consultare publică cu industria, astfel încât rezultatul obținut să constituie un echilibru între nevoia autorităților de a asigura securitatea națională și drepturile și obligațiile fundamentale recunoscute de Constituția României și convențiile internaționale.
FIC crede că este esențial ca următoarele puncte să fie luate în considerare în elaborarea legislației privind înregistrarea cartelelor prepaid:
Societatea digitală trece prin schimbări majore, iar pe măsură ce tot mai multe dintre activitățile noastre zilnice sunt digitalizate devin disponibile volume din ce în ce mai mari de date personale. Acest fenomen este accentuat de factorii tehnologici și comportamentali (ex. creșterea utilizării serviciilor de comerț online, de e-guvernare, social media, etc.).
Din ce în ce mai multe firme își construiesc modele de afaceri pe utilizarea datelor personale pentru publicitate, oferte personalizate sau interacțiunea în timp real cu utilizatorii. Folosirea datelor în acest fel aduce beneficii atât indivizilor cât și societății în general.
Conform unui studiu despre Internetul Lucrurilor (IoT) realizat de Acquity Group în 2014, consumatorii sunt dispuși să ofere acces la datele lor personale pentru ca instrumentele pe care le utilizează să fie mai inteligente și să aducă astfel un beneficiu tangibil din punctul de vedere al experienței consumatorului.
În acest context, un cadru de protecție a datelor care îl are în centru pe utilizator trebuie bazat pe înțelegerea intereselor acestui utilizator când vine vorba de viața sa privată.
Pentru ca utilizatorii să-și poată administra mai eficient datele cu caracter personal este necesar un mediu care să conducă la o bună înțelegere a consecințelor privind datele personale ale aplicațiilor și serviciilor electronice și digitale. Consumatorii vor privi mereu cu suspiciune atunci când activitatea umană este externalizată unei tehnologii bazate pe algoritmi.
După transpunerea Directivei 95/46/CE din 2001, autoritățile române au crescut gradual stringența normelor de protecție a datelor cu impactul asupra tuturor companiilor active în România, inclusiv cele din sectorul IT&C. Companiile au fost nevoite să-și adapteze produsele, serviciile și procedurile interne pentru a respecta cerințele legale privind protecția datelor. Autoritățile române au sprijinit doar în mod limitat acest efort și, în același timp, nu au fost suficient de transparente cu modul de aplicare și interpretare a acestor norme.
Practica Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nu este suficient de transparentă, iar schimbările repetate de interpretare a legii nu sunt comunicate public.
O astfel de abordare creează obstacole în promovarea unor noi tipuri de servicii, cum ar fi cloud computing, deoarece companiile nu au siguranța că respectă legislația privind protecția datelor.
Autoritățile nu ar trebui să se concentreze doar pe consimțământul utilizatorilor privind datele lor private, ci ar trebui să aibă ca obiectiv dezvoltarea unor instrumenete cu ajutorul cărora utilizatorii să poată lua decizii informate ținând cont de contextul în care datele lor urmează să fie utilizate.
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și MSI ar trebui să asigure implementarea predictibilă și transparentă a legislației privind protecția datelor.
FIC încurajează autoritățile să adopte ghiduri de bună practică asemenea Ghidului privind protecția datelor în serviciile cloud.
Guvernul și industria IT&C trebuie să-și concentreze eforturile în următoarele patru domenii:
GR trebuie să participe activ la dezbaterile de la nivel european privind procesarea datelor cu caracter personal pentru că legislația care va rezulta, în urma acestor negocieri va modifica semnificativ modul în care companiile utilizează aceste date, inclusiv în servicii de outsourcing și cloud. Pentru a-și defini prioritățile în aceste negocieri Guvernul trebuie să consulte mediul de afaceri și alte părți interesate din România.
Dezbaterile privind neutralitatea internetului au debutat în urmă cu câțiva ani în SUA. La sfârșitul anului 2010, Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a publicat un nou set de reguli privind neutralitatea internetului care au intrat în vigoare în noiembrie 2011.
Parlamentul European a urmat exemplul FCC și a adoptat un set de măsuri privind neutralitatea internetului cu care însă CE nu a fost de acord.
Majoritatea celor 28 de state membre au votat în favoarea regulilor care elimina discriminarea accesului la internet dar permit totuși prioritizarea unor servicii specializate care au nevoie de o calitate superioară a accesului pentru a funcționa optim (ex. mașinile inteligente).
În România, o decizie publicată de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații în februarie 2015 enumeră o serie de obligații ale tuturor furnizorilor de servicii de internet. Conform noilor reguli operatorii trebuie să afișeze transparent pe website-urile lor informații legate de accesul la rețea, trafic, limitări ale serviciilor sau aplicațiilor și măsura în care acestea respectă legislația din România. Ei trebuie, de asemenea, să afișeze viteza minimă/maximă garantată pentru fiecare serviciu sau absența unei asemenea garanții.
Pe măsură ce IoT se dezvoltă va deveni necesară garantarea calității accesului la internet a tuturor serviciilor specializate într-un cadru care să asigure inovarea, înființarea de startup-uri și competiția egală. Discuțiile la nivel european continuă, însă România are deja cadrul legislativ necesar pentru ca autoritățile să asigure buna funcționare a pieței de IT&C conform principiului de mai sus.
Stimulentele oferite pentru activitățile de cercetare -dezvoltare au făcut obiectul unor dezbateri constructive în ultimele 18 luni și au fost implementate câteva măsuri cu efecte pozitive, cum ar fi creșterea nivelului deducerii suplimentare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare de la 20% la 50%.
Pentru ca acest stimulent să-și atingă obiectivele și să reprezinte o oportunitate reală pentru companii, FIC consideră că mai sunt necesare câteva schimbări.
FIC încurajează eliminarea obstacolelor cauzate de utilizarea unor termeni ambigui (ex. rezultat valorificabil) și clarificarea normelor de aplicare ale acestei facilități fiscale. FIC consideră că pentru clarificarea cadrului legislativ privind cercetarea-dezvoltarea și pentru adaptarea lui la nevoile mediului de afaceri este necesară o mai bună cooperare instituțională între MFP și Ministerul Educației.
FIC recomandă creșterea nivelului deducerii suplimentare pentru cercetare-dezvoltare a cheltuielilor făcute în cadrul unor proiecte și programe care privesc domenii socio-economice prioritare și cu potențialul de a crește activele necorporale de proprietate intelectuală. Un asemenea pas va veni în sprijinul strategiei Guvernului de creștere a inovării și dezvoltării activelor de proprietate intelectuală dincolo de media europeană.
Proiectele de cercetare-dezvoltare pot fi încurajate și sprijinite financiar de consorții formate din universități și companii private. Pentru a facilita acest proces este necesară o analiză a bunelor practici din alte țări care au implementat cu succes stimulente pentru cercetare-dezvoltare.