Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urile) are un rol important în conturarea economiei europene, furnizând mai mult de două treimi din forța de muncă în sectorul privat și reprezentând un important factor de creștere economică.
În România, sectorul IMM-urilor reprezintă 99,7% din totalul numărului de întreprinderi, contribuind cu aproximativ 55-56% la PIB-ul României.
România se bucură de un potențial socio-politic semnificativ pe termen lung pentru dezvoltarea antreprenoriatului și IMM-urilor. IMM-urile reprezintă o importantă sursă de inovație și au o contribuție importantă la dezvoltarea economică a României.
Fiind membru UE, România implementează politicile europene pentru încurajarea și dezvoltarea IMM-urilor cum ar fi „Gândiți mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri un „Small Business Act ” pentru Europa. România are un potențial important de dezvoltare a IMM-urilor în sectorul agroalimentar datorită procentului ridicat al populației rurale din țara noastră (46%).
Unul dintre progresele notabile înregistrate în ultimii doi ani a fost aprobarea în octombrie 2014 a Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri din România-Orizont 2020.
Strategia se concentrează în principal pe două direcții:
GR pune accentul pe dezvoltarea continuă a sectorului IMM-urilor în perioada următoare (2014-2020) prin măsuri strategice, alocând resurse publice importante și sprijinind prin diferite programe spiritul antreprenorial. Prin această strategie Guvernul și-a propus să încurajeze înființarea de noi IMM-uri și să le sprijine pe cele existente astfel încât să devină mai competitive și să își poată vinde produsele inclusiv pe piețe externe.
Strategia își mai propune ca în următorii ani să crească numărul de IMM-uri din România și să uniformizeze distribuția lor regională punând accent pe acele județe unde numărul de IMM-uri raportat la mia de locuitori este cu mult sub media europeană.
IMM-urile din România au puncte tari și slabe specifice care necesită măsuri și politici specifice. Deoarece noile tehnologii și globalizarea reduc importanța economiilor de scară în multe activități, posibila contribuție a firmelor mai mici este intensificată. Totuși, multe dintre problemele tradiționale cu care se confruntă IMM-urile din România – lipsa finanțării, dificultăți în exploatarea tehnologiei, capacități manageriale reduse, productivitate scăzută și obstacole legislative – se acutizează într-un mediu globalizat, bazat pe tehnologie.
Firmele mici din România trebuie să-și perfecționeze competențele manageriale, capacitatea de a aduna informații și baza tehnologică. GR trebuie să îmbunătățească accesul IMM-urilor la finanțare, infrastructuri informaționale și piețe internaționale.
FIC pledează pentru politici de guvernare și un cadru legal care vine în sprijinul dezvoltării IMM-urilor din România prin reglementări de ordin legal și financiar care să stimuleze antreprenoriatul și start-up-urile și creșterea acestora. Acesta este contextul în care GR a aprobat Strategia pentru sectorul IMM-urilor în octombrie 2014.
FIC recomandă crearea de structuri noi la nivel local și regional în vederea sprijinirii înființării de noi IMM-uri, precum și sprijinirii structurilor de afaceri existente pentru a funcționa în mod eficient.
Guvernul ar trebuie să sprijine cu expertiza modalitățile specifice structurilor de business existente sau să faciliteze înființarea de astfel de noi structuri (incubatoare, clustere) care ar trebui corelate în mod corespunzător cu Polii de Competitivitate finanțați din fonduri europene.
FIC consideră că este importantă încurajarea înființării, dezvoltării și funcționării rețelei de structuri de sprijinire a afacerilor care să ajute IMM-urile să profite de noi oportunități de afaceri (rețele de clustere, incubatoare, poli de competitivitate).
Este necesară integrarea spiritului antreprenorial ca parte cheie în curriculum la nivelul învățământului superior și o campanie pentru educarea publicului în privința terminologiei financiare. Trebuie dezvoltată cultura antreprenorială a studenților și pregătirea în domeniul financiar a profesorilor universitari.
Sectorul IMM-urilor are o pondere importantă în economia României și în mod corespunzător acest sector ar trebui să beneficieze de alocări considerabile din fondurile UE. În paralel cu o creștere a alocărilor sunt necesari anumiți pași pentru ca sectorul IMM-urilor să aibă o rată de absorbție mai mare în viitor. În perioada de programare 2007-2013 rata de absorbție în rândul IMM-urilor a fost foarte scăzută și acest lucru trebuie îmbunătățit.
GR ar trebui să se asigure că diversele strategii care afectează IMM-urile sunt armonizate și nu au prevederi antagonice. Strategia Națională de Competitivitate a României, Strategia de Competitivitate a IMM-urilor și Planurile de Dezvoltare Regională ar trebui să fie toate aliniate la aceleași interese strategice naționale.
O serie de activități desfășurate de către autoritățile de management și organismele interioare ar trebuie externalizate către bănci, firme de consultanță sau entități private care pot oferi scheme de management integrate gratuite. În acest fel, IMM-urile ar putea accesa mai ușor fondurile UE.
Un calendar multianual al tuturor programelor destinate IMM-urilor (europene sau naționale) ar trebui realizat, iar apelurile pentru proiecte ar trebui făcute publice în ultimele luni ale anului precedent. Trebuie să existe termene clare pentru evaluare proiectelor și semnarea acordurilor de finanțare. În acest fel, IMM-urile vor avea destulă vizibilitate pentru a-și planifica investițiile viitoare.
Este recomandată și extinderea utilizării instrumentelor financiare în conformitate cu practica UE, în completarea finanțării tradiționale bazate pe subvenții, împrumuturi, garanții si investiții de capital.
Un pas important ar fi reducerea și simplificarea procedurilor birocratice prin care IMM-urile trebuie să treacă pentru a aplica pentru fonduri europene. Întreaga documentație ar trebui standardizată, iar IMM-urilor nu ar trebui să li se ceară o documentație exhaustivă înainte de a avea certitudinea că finanțarea va fi aprobată.
IMM-urile românești, sunt în marea lor majoritate subcapitalizate și supra-îndatorate și se confruntă astfel cu costuri de finanțare ridicate chiar și atunci când prezintă date solide și au oportunități de dezvoltare. IMM-urile au nevoie de capital pentru a-și consolida operațiunile și pentru a se putea extinde.
Apare astfel oportunitatea înființării unui fond pe model de private equity care să ajute IMM-urile să își dezvolte afacerile Cu atât mai mult cu cât foarte multe dintre acestea nu au implementat programe de creștere a valorii și profitului asemenea marilor companii.
Un fond dedicat IMM-urilor ar stimula crearea de locuri de muncă, transferurile de cunoștințe și ar crește în același timp valoarea companiilor locale.
Fondul ar trebui să își propună următoarele:
FIC recomandă înființarea unui Fond național de investiții pentru IMM-uri care să fie capitalizat din fonduri publice și private. Trebuie astfel create două entități: fondul în sine și managementul său. Managementul fondului trebuie să aibă o perspectivă asemănătoare unui fond pur privat și să pună accentul pe schimbări operaționale și pe crearea de valoare (prin stimularea management-ului companiilor, consiliul de administrație eficient, un proces de planificare detaliat, restructurare, inițiative pentru creșterea veniturilor și a cifrei de afaceri, platforme IT și alte tipuri de achiziții, etc.). Fondul trebuie să aibă o strategie bazată pe exit și nu ar trebui să își propună să facă investiții cu un orizont mai lung de 3 sau 5 ani.
Profiturile obținute de Fond ar trebui reinvestite în Fond. Fondul ar trebui sa dezvolte parteneriate cu instituții financiare internaționale (BERD, IFC, BEI) dedicate dezvoltării sustenabile a piețelor emergente. Deși fondul poate fi capitalizat cu fonduri publice, managementul său ar trebui să fie privat și să aibă un mandat clar (similar cu Fondul Proprietatea).