RECONSTRUIREA ÎNCREDERII

O infrastructură de calitate este esențială pentru creșterea economică, iar în România sunt multe de făcut pentru a aduce infrastructura țării la standardele europene. FIC consideră prioritare următoarele aspecte: gestionarea implementării proiectelor de infrastructură, o unitate specială de implementare a programelor, fructificarea experienței sectorului privat, utilizarea instrumentelor financiare și achizițiile publice.

Modificările aduse Codului Muncii în anul 2011, cu scopul flexibilizării legislației și adaptării acesteia la realitățile și nevoile socio-economice din prezent au avut un impact pozitiv asupra dinamicii pieței forței de muncă. Sunt necesari însă pași suplimentari pentru îmbunătățirea dialogului social, sănătatea și securitatea la locul de muncă, timpul de lucru și flexibilitatea ocupării forței de muncă, flexibilitatea relațiilor transnaționale - detașarea angajaților în românia și în străinătate și pensiile și asistența socială.

România a înregistrat în ultimii doi ani progrese notabile în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. În ciuda acestor progrese, România continuă să ocupe una din ultimele poziții în ierarhia statelor membre din perspectiva acestui indicator. FIC a identificat o serie de cauze: lansarea cu întârziere a apelurilor de propuneri de proiecte, structura fragmentată a POS și insuficienta corelare cu strategiile naționale, dificultăți în pregătirea și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, contractarea problematică și cu întârziere a serviciilor de asistență tehnică sau salarizarea și fluctuațiile personalului responsabil cu gestionarea fondurilor europene.

Guvernul trebuie să transpună legislația de mediu de la nivelul UE asigurându-se că aceasta nu va avea efecte negative semnificative asupra mediului de afaceri din România și că societățile românești își vor păstra competitivitatea lor internațională. FIC consideră prioritare câteva aspecte: cadrul legal din domeniul protecției mediului și problematica instituțională, schimbările climatice, remedierea siturilor contaminate, gestionarea deșeurilor, ambalajele și deșeurile din ambalaje, DEEE-urile, fondurile europene pentru proiecte de mediu, alocarea fondului pentru mediu, stimulente normative și fiscale, sustenabilitatea și responsabilitatea socială corporativă.

Îmbunătățirea funcționării instituțiilor publice a constituit dintotdeauna unul dintre obiectivele principale ale FIC. Buna funcționare a unor instituții precum Parlamentul, Guvernul, diferitele agenții guvernamentale dar și a întreprinderilor la care statul este acționar majoritar și care îndeplinesc activități critice pentru economie creează cadrul necesar pentru o bună funcționare a sectorului privat. În această privință sunt fundamentale transparența, predictibilitatea, stabilitatea procesului legislativ și guvernanța corporativă. 

În ultimii doi ani, s-au înregistrat o serie de progrese în sectorul energetic românesc. Cu toate acestea, o serie de probleme nerezolvate împiedică dezvoltarea sectorului energetic și determină scăderea atractivității pentru investitori într-un context în care nevoia de investiții este stringentă atât pe termen scurt cât și pe termen lung. De aceea, este deosebit de important ca autoritățile să orienteze piața printr-o strategie energetică bine gândită și stabilă, precum și să ia în considerare următoarele aspecte: cadrul de reglementare și investițiile în infrastructura de energie, energia regenerabilă, integrarea în piața europeană, impozitarea companiilor din sectorul energetic și eficiența energetică.

În ultimii ani, cadrul fiscal din Romania s-a îmbunătățit considerabil. FIC salută inițiativele pozitive ale autorităților și rescrierea Codului Fiscal și Codului de procedură fiscală însă credem că există câteva zone unde se pot aduce încă multe îmbunătățiri: procesul consultativ și abuzurile împotriva activităților economice legitime, jurisprudența națională și instanțele fiscale, combaterea evaziunii fiscale, conformarea voluntară, impozitul pe construcții speciale, rambursările de impozite, consolidarea de grup (impozit pe profit) și grup de TVA, reprezentantul fiscal global, sau deductibilitatea pierderilor de inventar și a profitului reinvestit.

România este ultima clasată dintre cele 28 de state membre UE în Innovation Union Scoreboard, însă această situație este pe cale să se schimbe în măsura în care hub-urile de IT din România devin competitori serioși pentru cele din Londra, Berlin sau Silicon Valley. FIC consideră prioritare următoarele aspecte care necesită îmbunătățiri: dezvoltarea conexiunii broadband, securitatea cibernetică și legislația prepaid, transparența în analizarea datelor și în implementarea regulilor de protecție a datelor, neutralitatea internetului și cercetarea și dezvoltarea.

Un pas important pentru dezvoltarea și sistematizarea sectorului agricol din România a fost publicarea “Strategiei pentru Dezvoltarea Sectorului Agroalimentar pe termen mediu si lung – orizont 2020-2030” elaborat cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale. FIC recomandă aplecarea cu prioritate asupra finanțării activităților agricole, alinierii TVA la produsele alimentare cu cel al UE, investiții în infrastructură, comasării terenurilor agricole, parteneriatul transatlantic pentru comerț si investiții (TTIP) și unui pact pentru agricultura din România.

Există o nevoie profundă de reformare a sistemului de sănătate și în pofida declarațiilor publice ale guvernanților care au promis că o vor realiza, au fost înregistrate puține progrese în domenii importante ca finanțarea sistemului de sănătate, taxa clawback, accesul corespunzător la medicamente, sisteme IT moderne pentru sănătate, existența unui număr adecvat de specialiști în cadrul sistemului de sănătate românesc și prevenția, educația pentru sănătate și promovarea sănătății – pilonii cheie pentru o societate sănătoasă.

Pentru continuarea modernizării economiei prin valorificarea resurselor umane la capacitate maximă atât mediul de afaceri din România cât și cel academic trebuie să înțeleagă care sunt oportunitățile și dificultățile macroeconomice, politice, sociale și culturale curente. Acest lucru nu este însă posibil în lipsa unei economii și a unui sistem educațional bazate pe schimbul de cunoștințe și implicarea socială a tuturor părților interesate. Este necesară o mai bună legătura între universitate și mediul de afaceri, creșterea reputației generale a școlilor profesionale sau simplificarea procesului de înființare a unei specializări noi într-o școală profesională.

Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urile) are un rol important în conturarea economiei europene, furnizând mai mult de două treimi din forța de muncă în sectorul privat și reprezentând un important factor de creștere economică. În România, sectorul IMM-urilor reprezintă 99,7% din totalul numărului de întreprinderi, contribuind cu aproximativ 55-56% la PIB-ul României. FIC pledează pentru politici de guvernare și un cadru legal care vine în sprijinul dezvoltării IMM-urilor din România prin reglementări de ordin legal și financiar care să stimuleze antreprenoriatul și start-up-urile și creșterea acestora.